vineri, 15 octombrie 2010

Funeriu & co

Astăzi dimineaţa am dat curs imboldului de a merge la... - cred că termenul "pichetare" i s-ar potrivi cel mai bine - la pichetarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (chiar aşa se cheamă acum!). Exasperat de pasivitatea profesorilor, de faptul că un coleg de breaslă moare fără ca măcar să aibă satisfacţia că a avut totul un rost, de bătaia de joc a ministrului şi a restului tribului care conduce ţara...

M-am săturat să se tot spună că vrem competenţe nu informaţii (pentru unele meserii, informaţiile astea sunt de fapt competenţele!), că elevii sunt prea stresaţi de ceea ce încercăm să-i învăţăm şi că ar trebui să mai rărim materia prin programe, că educaţia trebuie să se adapteze capitalismului sălbatic în care avem ghinionul să trăim, sau că modelul de urmat este viziunea corporatistă a universităţilor.

Am ajuns la 8:30 dimineaţa în faţa ministerului, găsind acolo 7 profesori, vreo 30 de jandarmi şi 6-7 oameni de la Realitatea şi Antena 3. Pe la 9 şi ceva a venit la lucru onorata Oana Badea, secretară de stat. A dialogat cu noi şi ne-a spus că ar fi vrut chiar ca aseară să trimită pe cineva cu ceai cald la protestatari, dar s-a temut că gestul ar fi putut fi interpretat greşit. Înduioşător, nu? Partea ciudată e că profesorii au părut că muşcă momeala şi au primit invitaţia la discuţii (mai târziu).

Eu nu înteleg, chiar mai crede cineva că în România de azi politicienii care ne conduc pot fi convinşi de greselile pe care le fac prin simple discuţii? Îşi închipuie cineva că după ce au proiectat bugetul pe 2011 cu salariile micşorate cu 25% ei ar renunţa acum brusc la asta pentru că o mână de oameni sunt la porţile ministerului? Să fim serioşi...

Pe la 10, numărul de profesori crescuse pe la 25-30. Numărul de jandarmi pe la 50-60 (cu 2+1 camioane s-au postat la câte 100m de Minister pe strada General Berthelot), iar numărul de televiziuni la 4-5. A venit şi cineva cu o mică trompetă cu care a sunat de 3-4 ori. Folosind asta ca pretext, vreo 10 jandarmi echipaţi au venit la grupul nostru şi ne-au zis să mergem pe trotuarul opus, pentru că nu pot lucra cei din minister, că tulburăm liniştea publică. Eu şi alţii le-am zis că n-avem nimic de facut zgomot şi suntem pe un trotuar domeniu public, aşa că n-au decât să confişte trompeta cui o are. N-au fost încântaţi de împotrivire, dar nu au ştiut ce să răspundă aşa că au zis că n-avem voie să manifestăm în grup fără autorizaţie. Le-am răspuns că nu e o manifestaţie, ci o comemorare. Comemorarea învăţământului românesc. Conform legii, pentru comemorări nu trebuie autorizaţie. N-au mai avut ce zice şi s-au retras bombănind.

Ulterior un lider sindical a venit cu aprobări de la Primărie pe 2 săptămâni pentru a sta acolo între orele 9 si 22.

Pe la 11 şi ceva erau vreo 70 de profesori adunaţi, iar jandarmii au simţit nevoia să instaleze gardurile de protecţie...

Am plecat atunci, dezamăgit de lipsa de reacţie a celorlalţi zeci de mii de profesori din Bucureşti şi de faptul că România redevine un stat totalitar şi poliţienesc, în care drepturile sunt doar de formă...

joi, 14 octombrie 2010

Siderat

Teatrul absurdului continuă pe meleagurile mioritice. După ce i-au prostit pe oameni cu tot felul de sporuri şi bonusuri în loc să le dea salarii, acum politicienii spun că sporurile nu se pot da în lipsa performanţei, aşa că angajaţii de la Finanţe au rămas cu salarii în mod ILEGAL mai mici decât salariul minim pe economie...

Unde sunt profesorii, de ce nu se solidarizează cu învăţătoarea care va muri probabil sau va intra în comă în câteva zile, fiind în greva foamei contra umilinţelor la care sunt toţi supuşi de conducătorii prea-iubiţi?

În ce ţară trăim????

PS: Iată un clip interesant, de la Caţavencu.

duminică, 26 septembrie 2010

Manifestaţii...

M-am întors în ţară într-un moment care poate părea incendiar: se desfăşoară manifestaţii de stradă şi se scandează iar lozinci care ne aduc înapoi cu 20 de ani, de genul "ieşi afară, javră ordinară!".

N-am avut timp şi răbdare să urmăresc mai mult de un buletin de ştiri, dar mi se pare absolut anormal faptul că absolut nimeni nu vorbeşte despre revenirea salariilor la valorile din 2008 (septembrie, NU decembrie!), lucru care ar fi legal să se întâmple automat odată cu intrarea în anul 2011. Nu, în schimb sindicatele negociază o mărire a salariilor (actuale) cu 10-15%. Păi chiar dacă s-ar mări cu 25% acum, suma rezultată ar fi mai mică cu 6% decât înainte de scăderi!

Nu, domnilor, salariile trebuie să revină (conform legilor în vigoare!) la valoarea dinaintea tăierilor de 25%, începând cu 1 ianuarie 2011. Apoi, iubiţii politicieni pot din nou să hotărască scăderi, asta e altă poveste.

marți, 7 septembrie 2010

Letargie

Ni se spune că de anul viitor vor crește mult contribuțiile (la fondul de pensii, șomaj, sănătate). Nimeni nu protestează vizibil.

Președintele anunță că ar fi bine să mai prelungim acordul cu FMI și să mai ia România 13 miliarde împrumut - desigur, doar așa, de siguranță. Se pare că nimeni nu-și mai amintește de ”centura de siguranță” de 20 de miliarde care de fapt a mers în deficitul bugetar, pentru că nimeni nu protestează în stradă.

Lumea pare încântată de ”ruptura” Băsescu-Boc, când cu remanierea, acesta din urmă nerespectând, în opinia unora, directivele băsiste. Nimic mai fals! Remanierea e una de formă, care aduce incompetență în locul incompetenței la unele ministere și lasă incompetența deja demonstrată la celelalte. Băsescu a ordonat-o, pentru că Boc poate încă să mai încaseze niște înjurături. Asta în lipsa unei reacții populare serioase.

În concluzie, dragii noștri guvernanți au întins deja coarda până peste limitele cele mai incredibile, limite care odată trecute în orice altă țară ar fi dus la revoluții spontane! La noi, nimic, se pare că așteptăm cu resemnare mioritică să murim de foame și frig la iarnă...

Bravos, națiune!

sâmbătă, 4 septembrie 2010

Treceri... de pietoni

Un nou tun de 46 milioane euro în București! Așa cum bănuiam de când le-am văzut pe primele instalate, trecerile de pietoni "inteligente" sunt o nouă mare țeapă pentru bugetul de criză al capitalei.

Aceste treceri de pietoni au fost cumpărate cu 70.000 de euro bucata. Un calcul simplu cu prețuri maximale, peste prețurile pieței, ar arăta cam așa:
- stâlpi, 2 buc x 1000 euro
- indicator rutier trecere de pietoni cu leduri: 2 buc x 100 euro
- panou cu leduri: 2 buc x 200 euro
- leduri in asfalt: 4 buc x 20 euro
- panou solar: 2 buc x 500 euro
- baterii acumulatori, parte electronica de comanda, conectica: 200 euro
- senzori de prezență: 4 buc x 25 euro
- manopera instalare: 2 oameni x 2 zile de lucru: 200 euro.
Total 4900 euro. Repet, prețuri maximale...
În buzunarele cui merg restul de 65000 de euro?

Asta ca să nu mai vorbim de inutilitatea panourilor solare în zone unde există deja firele de tensiune de la iluminatul public pe stâlpi... Pentru cei câțiva watti consumați de ledurile respective chiar nu merita să fim așa "verzi".

Și ca să nu mai vorbim de problema de fond, care nu este că nu se văd indicatoarele de trecere de pietoni, ci că nu se repectă!

vineri, 3 septembrie 2010

Treceri

"Vreme trece, vreme vine, toate-s vechi și nouă toate..."

Au trecut niște miniștri, după ce au furat cât au putut și cu competența recunoscută au dus România și mai aproape de groapă... Vin alții! La fel de incompetenți... Probabil ați auzit pe la televizor înregistrările din camera în care pedeliștii au ținut sfat: nici măcar un cuvât despre țară, despre criză, despre cum ar fi mai bine pentru redresarea economică... Absolut nimic, s-a vorbit doar despre imagine și trocuri politice. Atât! Și nația tace... Turma merge înainte spre prăpastie, cu vașnicii lupi puși drept păstori...

Remaniere??? L-ați auzit pe tovarășul Oltean: trebuie făcută o remaniere de fond, prin care chiar dacă un ministru este performant, dacă nu are imaginea prea bună trebuie schimbat...

Pe bune, tot ce se întâmplă în țara asta mi se pare zis și făcut așa, ca la ore târzii din noapte după o băută serioasă...

vineri, 13 august 2010

Minusuri

Au venit primele salarii "ajustate" cu minus 25 de procente... În fapt, scăderea a fost mai mare, pentru că şi sporurile (valoarea lor procentuală) au scăzut cu 25% - undeva pe la o treime...

Am avut azi plăcuta surpriză de a afla că şi diurna pentru o deplasare în străinătate în interes de serviciu pe care am efectuat-o deja a scăzut cu 25%! Adică voi primi doar 75% din banii cheltuiţi, pentru că aşa "zice legea"! Legea se referea însă la tăierea salariilor, diurna nu intră în categoria asta. Apoi, este furt pe faţă, pentru că nu a scăzut în Europa costul vieţii pentru că e criză în România!

Nu e ziua de 13 de vină... Din păcate hoţia legiferată a devenit obişnuinţă pe la noi.

joi, 12 august 2010

Înapoi în grădină...

Ieri, pe drumul de întoarcere spre Bucureşti, aud la radio că valul de căldură face ravagii şi prin creierele politicienilor... Tovarăşul preşedinte dă din groapă-n groapă, cu două afirmaţii de o stupiditate mai mare decât de obicei.

Prima, referitoare la faptul că "toate veniturile trebuie impozitate", cu adresă pensionarii cu pensii sub 1000 de lei. Stimate domnule preşedinte, pensia nici nu ar trebui să intre în categoria "venituri"! Pensia este o "rezervă" pe care omul şi-o constituie în perioada în care este angajat, sunt nişte economii din venituri care au fost deja impozitate la vremea respectivă. Nu este deloc logic să mai fie impozitate o dată. Asta pe lângă faptul că impozitarea pensiilor nu e deloc soluţia minune pentru bugetul României. Restul veniturilor cam sunt impozitate, conform ultimelor legi şi mie din cei 2 lei dobândă la contul curent mi-au luat 30 de bani impozit...

A doua afirmaţie năucitoare, legată de profesori - din nou prostia debitată şi cu alte ocazii că profesorii lucrează 18 (el a zis 16) ore pe săptămână aşa ca n-au de ce să aibă pretenţie la un salariu decent. Munca unui profesor este mult mai întinsă decât acele ore în faţa elevilor, trebuie să fii orb sau complet imbecil ca să nu vezi asta. Sau să ai o ură "de clasă" pentru profesori, izvorâtă din cine ştie ce traume din tinereţe...

luni, 2 august 2010

Ştiri bombă!

Încep să se "occidentalizeze" şi mass-media de la noi, în sensul că spaţiul dedicat ştirilor externe este din ce în ce mai redus, iar comentariile sunt de calitate din ce în ce mai slabă.

Totuşi, depindem de lumea cea largă, şi ea trece prin momente dramatice care, după părerea multora, se vor termina prost. Nu pentru că ar veni asteroidul în 2012, ci pentru că setea de putere şi dominaţie a unora pare într-adevăr de nestăvilit. Aşa cum Noam Chomsky scria într-una din cărţile sale, sunt persoane, din păcate ajunse la conducerea marilor puteri ale lumii, pentru care dominaţia este mai importantă decât supravieţuirea (speciei).

Aflu aşadar detalii de pe site-uri externe (gen Newsweek) despre faptul că SUA au deja un plan de atac contra Iranului, ceea ce confirmă bănuiala anterioară că sunt ani de când se pregătesc pentru acesta, iar frontul din Afganistan ar putea fi în curând închis nu pentru a trimite militarii acasă ci doar pentru a-i muta...

Motivaţiile unui de acum foarte probabil atac american asupra Iranului sunt extrem de slabe pentru cei care au ochi să vadă, aşa cum erau şi cele în privinţa Irak-ului de acum 7 ani (acele motivaţii s-au demonstrat ulterior a fi fost un fals grosolan). Faptul că Iranului nu i se permite să-şi dezvolte energie nucleară în scopuri paşnice sub pretextul că "ar putea" să folosească instalaţiile şi în scopuri militare este ilegal conform legilor internaţionale.

Haideţi să fim serioşi, chiar dacă Iran-ul ar avea la un moment-dat arma nucleară, ce ar putea face cu ea? Ar avea câteva focoase, pe rachete cu rază scurtă-medie de acţiune, cel mult ar putea lovi Israelul şi câteva ţări din estul Europei, în timp ce SUA au deja probabil sute de focoase nucleare în zonă! Iranul ar dispărea de pe faţa pământului în cel mult câteva minute după ce ar lansa prima rachetă (care ar fi oricum interceptată până la ţintă). Şi atunci, unde e pericolul iminent care să justifice un atac al SUA?

Motivaţia "umanitară" cade şi ea, se vede cât de bine o duc irakienii după atâţia ani de intervenţie americană... Iar regimul de la Teheran, dictatorial, nu este atât de dur ca altele din zonă, sprijinite de SUA.

Statele Unite de fapt se tem de o posibilă alianţă arabă, alianţă care s-ar putea realiza nu pentru cucerirea lumii ci pur şi simplu pentru libertate. Pentru că arabii, dincolo de şefii care câştigă miliarde cu ajutorul americanilor, îşi dau seama că SUA au venit în zonă pentru a rămâne şi pentru a o transforma după chipul şi asemănarea lor...

Cu criza economică şi cu soluţiile evident greşite găsite de mai-marii lumii, modelul american al capitalismului sălbatic este în curs de implementare în Europa (procesul oricum începuse după al doilea război mondial, dar a fost mult încetinit din cauza unor ţări ca Franţa), în America de Sud a fost exportat deja şi funcţionează cu "succes", urmează în mod logic Asia. Iar pentru a schimba politica în China este nevoie ca aceasta să fie înconjurată.

Strategia americană nu este pentru securitate, ci pentru dominaţie. Nu le e bine când e pace şi linişte...

joi, 29 iulie 2010

În grădina lui Ion

A ajuns şi la mine vestea lansării noului "brand" al României, într-un cadru festiv la Expoziţia Universală de la Shanghai. Grădina Carpaţilor este, într-adevăr, un fel de mare grădină. Lăsată în paragină în multe locuri, ici-colo cu câte-un rest de construcţie sau o fundaţie începută "pe vremea lu' bunicu' " şi mai ales, cu nişte căi de comunicaţie care se numesc poteci. Acum pe bune, nu exprimă adevărul acest brand de ţară?

În grădina asta care nu mai e a lui Ion, se întâmplă multe lucruri care şi într-o pădure ar fi extreme, dar se pare că românii s-au obişnuit deja cu ele şi nu li se mai par revoltătoare. În definitiv, mare e grădina Domnului! (spre scăparea unora dintre noi, gardurile acestei grădini sunt, deocamdată, mici!)

Fraţi români, vă felicit şi mă felicit pentru reuşitele din ultimele două decenii, magistral încununate de excelenţa sa doamna ministru Elena cu acest mirobolant brand care ne reprezintă!