sâmbătă, 22 decembrie 2018

22

29 de ani de la Revoluția din decembrie '89, 11 ani de blog... Așa cum v-am mai scris, mă încearcă o senzație de inutilitate și neputință când mă gândesc ce planuri mărețe ne făceam atunci, după căderea comunismului, câte idealuri au fost înșelate și câte destine distruse de jaful care a urmat. Distrugere și jaf care nu era deloc necesar să vină „la pachet” cu democrația. Au murit atunci oameni, au fost atrocități greu de imaginat pentru o minte normală, doar pentru a șterge niște urme și a face să apară buni și drepți unii care aveau ca unic scop puterea. Și în scopul de a o menține s-au înconjurat de oportuniști care au furat tot ce se putea.

S-au distrus cu bună știință investiții de sute de miliarde de dolari, din care doar o fracțiune mică au ajuns în conturile (nu din România, bineînțeles) celor care au orchestrat toată treaba... Ni s-a dat iluzia libertății pentru un timp, iar acum vedem cum lațul se strânge din nou... Vistieria e golită, criza financiară bate la ușă, iar situația internațională este inflamabilă. Un moment potrivit pentru a ajunge din nou vasali (sau, mă rog, pentru ca acest lucru să redevină foarte vizibil și evident).

După 11 de ani, pot spune că nu prea mai cred în motto-ul acestui blog. Nu cred că vă pot transmite cât mă doare asta, dar nu, nu cred că mai există posibilitatea unei vieți normale în România. Cred că am pierdut ocazia de a realiza asta. Am fost prea puțini cei care vedeau anormalitatea. 

Credeam, când am pornit blogul, că va abunda de comentarii, că va fi o platformă de discuții... Nimic mai greșit. Cu timpul mi-am dat seama că nu scriu nimic nemaipomenit, că sunt lucruri pe care mulți le văd/știu, dar sunt pasivi și nu destul de mulți pentru a conta. 

22 Decembrie... 29 de ani de orbecăială prin pseudo-capitalism... Putea fi frumos, dar poate n-am avut nici o șansă. Istoria nu e scrisă de pureci.

duminică, 16 decembrie 2018

Pe-nserat

E urgență mare, fraților... Ultimul ceas, cum a zis un de seamă invitat la o mare întrunire a unui partid tovarăș și pretin. Ultimul ceas, că se aude clinchet, și nu de clopoței.

Trebuie să se repare „nedreptățile”, să se dea odată amnistia, să reînceapă domnii „cinstiți” să doarmă liniștit. Da, e mare nedreptate că un hoț a fost prins cu câteva înregistrări sau un flagrant care fără protocoalele mișelești n-ar fi putut fi făcute! Dar oare de ce-a furat (sau traficat influență, sau amenințat - paleta de porcării este mare), asta nu se întreabă nimeni? Oare nu-i mai bine c-a fost prins?

Iar despre protocoalele respective nu s-a pronunțat o instanță competentă c-ar fi ilegale! Atunci ce-i cu toată isteria asta a salvării de pușcărie a hoților care erau cât pe ce să scape neprinși, săracii?!

Ce vor ei? Păi, de exemplu, să scape cu o mustrare, așa, dacă restituie prejudiciul dovedit după ce fură. Vi se pare în regulă? Pe la tembeliziunile de partid se tot bate apa-n piuă că așa e normal, că de ce să mai plătească statul întreținerea pușcăriașului, că scopul e recuperarea prejudiciului, etc. Nu este deloc în regulă, și iată de ce.
În practica legală din foarte multe state în care corupția nu este atât de răspândită ca la noi, odată omul prins c-a furat oricât de puțin, trebuie să dovedească faptul că restul averii este obținută legal! De obicei furtul nu e ceva „o dată-n viață”, ci un mod de viață. În momentul în care l-ai prins pe unul și-ai dovedit c-a furat un milion, și dacă ți-l dă repede înapoi nu-l slăbești, ci verifici de unde are restul de 100 de milioane și nu-l ierți de pușcărie, ca să le mai tai altora elanul să facă la fel... Fără suspendări și amnistii. E logic, e de bun simț.

Corupția generalizată costă țara asta de sute de ori mai mult decât funcționarea închisorilor, așa că e mult mai rentabil să-i băgăm un pic la răcoare pe hoți ca să mai scadă practicarea acestui sport național, decât să-i lăsăm în libertate! Haideți să nu ne lăsăm chiar prostiți în față.

sâmbătă, 1 decembrie 2018

La mulți ani!

La mulți ani, frați români! 

Eu sper că totuși conducătorii de azi nu sunt imaginea poporului, că este un accident al istoriei ce se întâmplă acum pe aceste meleaguri și că vom reuși, cumva, să ne luăm înapoi țara!

Singura problemă este că speranța nu este de ajuns, nici dacă e împărtășită de marea majoritate a românilor. Va trebui să și facem ceva pentru asta.

La mulți ani și gânduri bune! Să ne bucurăm totuși azi, chiar dacă unii plâng imperii defuncte - ne-ar fi fost mult mai rău dacă acestea nu dispăreau.

vineri, 23 noiembrie 2018

Loteria cu șanse 100%

Și uite-așa, se mai trage o dată din urnă, până iese cum trebuie! Un complet drăguț, amabil și bine uns, care să judece foarte drept și imparțial.
Nu de alta, dar „the boss” nu poate intra la apă...


joi, 15 noiembrie 2018

Absurdistan

Câteodată, din ce în ce mai des de fapt, ai impresia, ca trăitor pe aceste meleaguri mioritice, că faci parte dintr-un peisaj suprarealist, sau dintr-un spectacol de teatru al absurdului care refuză cu încăpățânare să aibă un final... 

Statul paralel s-a multiplicat și acționează acum și la nivelul Uniunii Europene, ca să-i beștelească pe bieții noștri conducători plini de bune intenții, vajnici urmași ai lui Mircea cel Bătrân. Chiorii și răuvoitorii de la Bruxelles s-au pronunțat împotriva magistralelor modificări în justiție, legiferate de ultra-competentul Parlament al României la propunerile super-competentei comisii conduse de știm noi cine...

Două cazuri, care denotă deja ceva patologic după părerea mea:

Domnul șef al comisiei parlamentare care tot vine cu inițiative genial-juridice, pe lângă niște degete mijlocii arătate opoziției în Parlamentul României, ne spune cu superioritate intelectuală că sunt varză ăia cu MCV-ul, că ne zic să anulăm modificările la legile justiției, că atunci ar rămâne vid legislativ, dom'le, clar! Păi tovarășe, e foarte simplu - se iau porcăriile alea de modificări una câte una și se scriu într-o nouă ordonanță, sau lege, și la fiecare se scrie că se abrogă și se înlocuiește cu textul anterior al legii. Clar?! Așa-i că nu v-ați fi gândit la ghidușia asta? 

Doamna prim-ministru se plânge că europenii ăia răi și politruci n-au vrut să ia în considerare „clarificările” și explicațiile noastre. Păi eu zic ca poate le-au citit, dar nu le-au dat curs pentru că erau stupide. Poate că pe-acolo nu-s atât de mulți privitori de Antena 3, cine știe... Nu de alta, dar am citit și eu unele din explicațiile alea, și chiar erau niște bâlbe stupide. Ce ziceți de explicația asta, doamna douăzeci-douăzeci?

Și sincer, ce-i mai trist e că ține și mai mult de patologie credința unora dintre concetățenii noștri cum că aceste specimene fudule ar acționa în interesul României și al românilor!

vineri, 28 septembrie 2018

Capitala


Chiar aici și așa începe Bucureștiul, capitala unui stat european. Pe strada Parfumului.
(Partea asfaltată este este în Bragadiru și se termină fix la intrarea în București)
Apoi traficul se scurge pe o altă stradă de coșmar - Dantelei! Care deși este [aproape] asfaltată, are zone multe cu gropi mari și adânci - de fapt suprafața gropilor e aproape cât cea de asfalt...

Ținem să felicităm și cu această ocazie edilii Capitalei, pentru realizările epocale și munca extraordinară depusă în folosul urbei! Le dorim, și lor, revizii dese!


joi, 23 august 2018

Întrebări de om

În iureșul amețitor al declarațiilor elucubrante din ultimele zile, am și eu câteva nedumeriri așa, de om obișnuit:

- De ce nu s-au înțeles măcar înainte să spună cine a fost și cine n-a fost în Piața Victoriei pe 10 august, când cu „lovitura de stat”? Vedem că-s tot mai multe fantome, procurori care au fost sau nu, prefecți, șefi și responsabili... Oare gradul de incompetență este chiar atât de mare, frizând prostia?
- Dacă era „lovitură de stat”, unde au fost CSAT și comandamentul de criză, unde au fost serviciul de informații MAI și celelalte servicii? Este o aberație strigătoare la cer asta cu lovitura de stat, pe care din păcate se pare că unii chiar o cred!
- De ce încearcă domnii care sunt la putere să țină „prima pagină” a știrilor cu chestii tot mai absurde (vezi „atentatul”, „statul paralel”, „lovitura de stat”)? Doar ca să atragă atenția de la drumul spre dezastru pe care duc țara asta?
- Ni s-a explicat de ce a pornit atunci la manifestația de pe 10 august acel cordon de jandarmi într-un mod total aiurea prin mulțime. Dar nu ni s-a explicat și de ce au stat colegii lor câteva minute bune la 20 de metri de cei doi jandarmi care erau bătuți, fără să intervină? S-au numărat în timpul ăsta să vadă dacă-s toți?!
- Unde sunt zecii de huligani care au încercat să intre în curtea Guvernului și cei care au aruncat cu obiecte și s-au bătut cu jandarmii? De ce au fost reținuți doar doi pentru ambuscada cu cei doi jandarmi „uitați în urmă” de colegii lor? Nu este oare foarte logică ipoteza că jandarmii aveau consemn să nu îi bată prea tare și să nu-i rețină pe huligani?...
- Cartușele din pistolul sustras și regăsit erau oarbe sau cu glonț? Că dacă erau cu glonț, ar mai fi niște întrebări de pus...
- Până la urmă, ce s-a vrut a se demonstra pe 10 august cu haosul maraton întreținut artificial timp de 8-9 ore, și mai ales, cui? Până acum văd că se demonstrează doar existența a tot mai mulți penibili în diferite funcții care de care mai „înalte”...
- Oare cum e să fii pe o „străduță îngustă” din București (știm cum arată, nu? cu mașini parcate pe ambele părți și cu 3 metri lățimea drumului rămas), să ai o mașină în față și una în spate (fără numere de înmatriculare) cu „profesioniști” care vor să te blocheze, și tu să „reușești să treci” totuși?... Sigur că da, bineînțeles că vă credem!...

Și o chestie legată de gazele lacrimogene: ele sunt interzise doar în război (prin tratatul de interzicere a armelor chimice, care nu se aplică pe timp de pace), așa că ele există în arsenalul multor țări pentru uzul poliției. Ceea ce a fost deosebit la noi a fost aplicarea pe un număr foarte mare de subiecți (printre cele mai mari din istorie cred), iar asta face ca acele efecte secundare „foarte improbabile” (cum scrie în fișele medicamentelor) să ajungă să aibă probabilități semnificative. Asta este o foarte plauzibilă explicație pentru numărul mare de consultații solicitate ulterior, nu doar ipohondria pe care dădea vina șeful ISU...


vineri, 10 august 2018

Lacrimi pentru România

Din păcate, este începutul sfârșitului.
Modul în care au fost provocați azi manifestanții (de către forțele „de ordine”), alungându-i prin asta pe unii dintre cei pașnici și atrăgând mai mulți scandalagii care căutau bătaie, este de foarte rău augur. Sunt tactici foarte străvezii de fapt, dar pe care probabil mulți nu le observă.

Au fost sute de jandarmi care atunci când câțiva indivizi i-au atacat s-au apucat să lanseze grenade cu gaze lacrimogene, când puteau să-i ridice pur și simplu pe aceia. Și au suferit sute de manifestanți pașnici. Excese de violență care nu fac bine deloc. Care învrăjbesc și mai mult cele două tabere și care crează un spațiu mai mare de manevră pentru diversiunile următoare.

Pe de altă parte, păcat că n-au fost de 5 ori mai mulți manifestanți, pentru că atunci jandarmii n-ar mai fi îndrăznit să provoace și probabil protestul rămânea pașnic. Este clar că guvernanții au prins mult mai mult curaj fată de anul trecut, iar reacția populației este încă prea slabă. Și sunt șanse mici ca lucrurile să evolueze spre bine. Păcat.


joi, 2 august 2018

Aberații

Citesc azi-dimineață că profesionistul profesioniștilor din acest guvern ultra-profesionist, Ministrul Justiției, a declarat că va propune adoptarea unei ordonanțe de urgență în baza căreia o persoană condamnată „pe baza protocoalelor și interceptărilor ilegale” să poată cere revizuirea dosarului - rejudecarea cauzei adică. Am mai citit o dată, să mă conving că este chiar atât de aberant - și este!

În orice proces este verificată în primul rând legalitatea probelor! Deci cum vrea acest geniu al justiției să vină el cu ordonanță, pe baza căror decizii juridice zice el că protocoalele alea sau interceptările sunt ilegale?!

Chiar poate face orice șleahta asta de incapabili care s-a instalat în toate funcțiile în aparatul de stat?!


luni, 9 iulie 2018

2 și nota scăzută la purtare!

Din ce în ce mai dezamăgitor.
După declarațiile cu suspendarea președintelui din ultima lună (și mai de dinainte de fapt), ieri m-am bucurat și începusem chiar să sper! Era cât se poate de clar din acțiunile și declarațiile șefului ALDE că nu va vota prea curând o suspendare, în nici un caz azi așa cum (poate) voia PSD. Bineînțeles, nu din dragoste de țară sau de justiție, ci din interese meschine legate de imagine, adică de îmbunătățirea ei înaintea alegerilor (pentru că probabil pe undeva încă mai speră la o revenire a lui și a partidului în preferințele alegătorilor, dar mai ales a lui, poate ca președinte).

Și în această pasă optimistă m-a prins știrea că Iohannis a semnat revocarea procurorului-șef DNA. De ce??? Doar pentru că Líder Máximo a zis că azi decid dacă îl suspendă sau nu?! Când era extrem de clar că nu se va întâmpla asta nici azi nici în viitorul foarte apropiat?!

E adevărat că alianța de guvernare a făcut în ultima lună niște „nefăcute”, trecând cu mare ușurință legi care combinate sunt mai rele decât ar fi fost acea ordonanță 13, și asta fără reacții semnificative ale străzii. Ale „societății civile”. (Apropos, care societate?! Care civilizație?! A cui?!)
Și poate de-aia s-o fi speriat președintele că nu mai are sprijin. Dar nu e la prima abatere. Atunci când Europa i-a luat-o înainte cu apelul la Comisia de la Veneția a avut o prestație jalnică.

Revin la întrebare: de ce? Curtea Constituțională nu-i dăduse nici un termen în care să dea acel decret de revocare (iar hotărârea însăși avea multe hibe), astfel încât cel mai probabil putea să amâne decizia până la expirarea mandatului procurorului-șef. Sau până cu o zi înainte. Nu ar fi fost o nerespectare a deciziei CCR. Sau, dacă într-adevăr se decidea suspendarea, putea strecura în Monitorul Oficial decretul de revocare înaintea deciziei de suspendare.

Așa trebuie jucat, pe Dâmbovița, cu acești panglicari (sic!) care se dau politicieni, șefi de partide, lideri de opinie, „clasa politică” (clasa zero poate): la cacealma, la derută, la ofsaid. Iar președintele nu se mai poate prevala de scuza că „nu știe, e nou venit în politică”. Cedarea aceasta care arată în opinia mea extrem de rău (chiar în ziua „ultimatumului” PSD) este făcută foarte conștient. Poate că singurul scop al lui în viitoarele alegeri prezidențiale este să împuțineze voturile vreunui alt candidat împotriva PSD (dacă va apărea vreunul cu șanse, că nu prea pare deocamdată). Chiar sunt curios ce scuze îi vor mai găsi unii, eu cred că nu are niciuna!