Cred că acest 22 decembrie este cel mai deznădăjduit din ultimii 28 de ani. Da, au trecut 28 de ani de la Revoluția din '89. 28 de ani de speranțe, visuri, proiecte, așa-zisă democrație, așa-zis capitalism...
Lucrurile din păcate nu arată bine, pe multe planuri căderea este deja evidentă și rapidă, cu toată creșterea economică artificială care e doar un preludiu scurt pentru o criză majoră. Așa cum am mai scris, democrație fără informație imparțială și oameni cu discernământ nu mai e democrație. Oameni din ce în ce mai needucați, mai nesimțiți, în ton cu manelizarea societății în ansamblu, cărora le lipsește cea mai elementară preocupare pentru binele sau drepturile celorlalți, aceștia sunt oamenii ușor de îndobitocit de posturile de televiziune și tabloide, masă de manevră amorfă pentru mai-marii zilei.
După ani de tatonări, s-a ajuns acum în momentul în care șleahta de gangsteri care a pus stăpânire pe conducerea țării este sigură că nu are de ce se teme - cele mai mari manifestații de la începutul anului 2017 sunt evenimente irepetabile în viitorul previzibil, și oricum și acelea nu i-au făcut decât să treacă la planul B. Plan care a intrat în faza „tăvălugului” - zilnic, fără jenă, sunt schimbate tot felul de legi, o avalanșă ce nu prea mai are cum să fie oprită. Cel puțin nu „prin mijloace democratice”.
Cu sprijinul, sau mai degrabă sub presiunea Uniunii Europene, justiția română începuse în sfârșit în ultimii ani să dea timide semne de viață. Nu la nivelul la care ar fi trebuit, dar măcar nu mai era total inertă ca în primii 15 ani de după '89. Acum, odată cu valul de euroscepticism și extremism din Europa centrală și de est, au prins momentul și cei de la noi ca să reducă la tăcere justiția, să se asigure că sunt intangibili.
Și ce e mai trist e că multe din probleme sunt mondiale, nu sunt specifice României. Căderea educației și a creșterea dezechilibrelor sociale și economice, iureșul deficitelor bugetare, al cheltuielilor fără acoperire, amintesc de cărări bătute, care duc spre conflicte armate, mai mici sau mai mari, care la rândul lor fac accelerat ceea ce se întâmplă și acum - transferul unor sume uriașe de la cei mulți spre cei câțiva... La noi doar se vede mai bine pentru că e mai compactă coalizarea politicienilor pentru scopul de a scăpa de urmările furturilor din ultimele decenii.
Lucrurile din păcate nu arată bine, pe multe planuri căderea este deja evidentă și rapidă, cu toată creșterea economică artificială care e doar un preludiu scurt pentru o criză majoră. Așa cum am mai scris, democrație fără informație imparțială și oameni cu discernământ nu mai e democrație. Oameni din ce în ce mai needucați, mai nesimțiți, în ton cu manelizarea societății în ansamblu, cărora le lipsește cea mai elementară preocupare pentru binele sau drepturile celorlalți, aceștia sunt oamenii ușor de îndobitocit de posturile de televiziune și tabloide, masă de manevră amorfă pentru mai-marii zilei.
După ani de tatonări, s-a ajuns acum în momentul în care șleahta de gangsteri care a pus stăpânire pe conducerea țării este sigură că nu are de ce se teme - cele mai mari manifestații de la începutul anului 2017 sunt evenimente irepetabile în viitorul previzibil, și oricum și acelea nu i-au făcut decât să treacă la planul B. Plan care a intrat în faza „tăvălugului” - zilnic, fără jenă, sunt schimbate tot felul de legi, o avalanșă ce nu prea mai are cum să fie oprită. Cel puțin nu „prin mijloace democratice”.
Cu sprijinul, sau mai degrabă sub presiunea Uniunii Europene, justiția română începuse în sfârșit în ultimii ani să dea timide semne de viață. Nu la nivelul la care ar fi trebuit, dar măcar nu mai era total inertă ca în primii 15 ani de după '89. Acum, odată cu valul de euroscepticism și extremism din Europa centrală și de est, au prins momentul și cei de la noi ca să reducă la tăcere justiția, să se asigure că sunt intangibili.
Și ce e mai trist e că multe din probleme sunt mondiale, nu sunt specifice României. Căderea educației și a creșterea dezechilibrelor sociale și economice, iureșul deficitelor bugetare, al cheltuielilor fără acoperire, amintesc de cărări bătute, care duc spre conflicte armate, mai mici sau mai mari, care la rândul lor fac accelerat ceea ce se întâmplă și acum - transferul unor sume uriașe de la cei mulți spre cei câțiva... La noi doar se vede mai bine pentru că e mai compactă coalizarea politicienilor pentru scopul de a scăpa de urmările furturilor din ultimele decenii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu