Eficiență

În Statele Unite a fost luată decizia, anunțată acum câteva săptămâni, de a introduce testarea obligatorie a nivelului de testosteron militarilor cu vârsta peste 30 de ani. Măsura mi se pare foarte îngrijorătoare, din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, nu are o motivație medicală clară, sunt foarte rare cazurile în care este medical indicată suplimentarea nivelului de testosteron. Deschide însă larg poarta unor discriminări pe baza acestor teste, discriminări care pot ușura și mai mult operațiunile de epurare din armata americană a tuturor celor care nu sunt de acord cu linia de confruntare și minciună care a devenit politică de stat.

În al doilea rând, presupusa - sau declarata - apatie a unor soldați, pusă pe seama nivelului de testosteron, este mai degrabă generată de deciziile stupide luate de conducerea armatei SUA în ultimii ani, și poate fi generată chiar (culmea!) și de conștiință! Conștiința că există niște urgențe globale (schimbările climatice și dezastrele ecologice care le însoțesc, riscul de război nuclear, riscurile AI asupra viitoarei generații, etc)  ignorate complet de către administrația actuală a SUA, care în schimb tot ridică praf în ochi cu scandaluri și declarații tâmpite și contradictorii, războaie începute aiurea... Oamenii sunt îndreptățiți să fie apatici, deși mult mai util ar fi să facă o opoziție activă imbecililor care au pus mâna pe conducerea planetei - cât timp mai e posibil.

În al treilea rând, decizia deschide calea „vindecării” acestor deficite - infuzii de testosteron pentru „soldatul perfect” - sau ucigașul perfect, a cărui violență și „eficiență” să nu fie inhibate de conștiință sau moralitate... Nu că nu s-ar fi putut face și până acum astfel de încercări, dar de ce să le acceptăm ca pe politică de stat?!?

Întrebare

Mă întreb: cum de ne-am pricopsit noi, la alegerile cu repetiție din 2024/25, cu trei candidați care erau toți MAGA-lovers?... Inclusiv actualul nostru președinte, candidatul introdus „pe turnantă” de știm noi cine, care duce dincolo de nivelul grețos plecăciunile nu doar față de „partenerul strategic”, ci față de persoana președintelui american.

Asta în condițiile în care poporul nu era chiar atât de trumpist, și as spera că a devenit chiar foarte anti-trumpist văzând ce se întâmplă cu „cea mai mare democrație a lumii” în „epoca de aur” proclamată acolo.

Umbrele și ciuperci

A reînceput războiul în Orientul Mijlociu, iar România vrea și ea să aibă „umbrela nucleară” a Franței.

Două evenimente extrem de grave s-au petrecut zilele trecute. 

Sâmbătă, SUA și Israelul au atacat Iranul - un stat cu 90 de milioane de locuitori și cu venituri serioase din petrol. Justificarea puerilă cu armele nucleare „pe punctul de a fi create” (după ce tot programul lor nuclear militar fusese total distrus, anul trecut, conform declarațiilor președintelui SUA!), pe lângă faptul că amintește de armele chimice imaginare pe care Irak-ul „le deținea” când a fost atacat de SUA, nu ține dintr-un motiv foarte simplu: dacă o țară cu 90 de milioane de locuitori vrea și e motivată să producă arme nucleare, le va produce. Dacă bunkerele la 100m adâncime nu sunt suficient de sigure (la rachetele americane), le va face la 500, și tot va produce arma nucleară. Coreea de Nord a produs focoase și rachete balistice cu un sfert din populație și cu zeci de ani de embargou total. Războiul nu este calea de a opri Iranul să producă arme nucleare - e la mintea cocoșului, dar acest nivel de inteligență se pare că a devenit o ștachetă mult prea sus pentru politicienii care conduc azi lumea.

În paralel, pe continentul nostru, se țipă disperat (mai ales Germania dând tonul) că Europa va fi în curând (și inevitabil) atacată de Rusia; la începutul săptămânii a avut loc și o întâlnire SUA-Germania care este de rău augur. Și această panică a atacului rusesc asupra Europei, vânturat pe la nasul publicului ca justificare pentru înarmarea rapidă și cu costuri enorme (și fonduri luate de la alte scopuri mult mai utile oamenilor!), este o aberație dacă o analizăm: cum ar putea Rusia, care se luptă de 4 ani pentru câteva mii de km pătrați din Ucraina, să atace Europa?!? Cu o populație un sfert din cea a Europei și un PIB de aproape zece ori mai mic? Și mai ales, de ce ar face-o? Europa nu are resurse, și, cu mici excepții, nici tehnologie la nivelul Chinei. 

Președintele Franței declară, cu mărinimie, că e dispus să amplaseze armanent nuclear francez în alte țări din Europa. (Franța și-a ținut comandamentul nuclear independent de NATO) Tradiționalii pupincuriști din est, între care și reprezentanții României, se grăbesc să se înscrie pe listă! Da, ați citit bine: vrem și noi armanent nuclear la noi („de descurajare”, așa, bineînțeles), avem doar impedimentul că nu deținem avioane care să poată transporta rachetele respective! Un impediment minor, pentru că statele care vor găzdui armamentul francez nu vor avea și controlul asupra lui, așa că pot să ni-l trimită francezii cu tot cu avioane purtătoare de-ale lor.

Și acum putem reveni la întrebarea de mai sus, de ce ar ataca Rusia statele europene? Poate ca urmare a instalării de armanent nuclear în România, Polonia, Grecia?... Poate sub presiunea crescândă atât dinspre Europa, cât și din Oceanul Arctic, dinspre Pacific, dinspre Orientul Mijlociu, pentru că vor putea conducătorii să convingă populația rusă că dacă nu atacă preemptiv nu vor avea nici o șansă, vor fi anihilați de către Vest?

Calea este destul de clară: războiul din Orientul Mijlociu se va extinde zonal, ceva rachete/drone vor nimeri și prin Europa, Europa va ajunge să fie condusă de extremiști („aleși” cu sprijinul binevoitor de peste ocean) și se va burduși cu armanent (și fabrici mai spre est încoace, să fie aproape de „inamic”), apoi va trebui doar o scânteie (sau operațiune sub steag fals, cum au mai fost) ca să se extindă războiul și pe teritoriul european. Și cel mai grav este că astea sunt evoluții care vor avea loc în 2-3 ani, poate chiar mai repede, nu în 2 generații! Timpul este deja extrem de scurt, dacă vrem să evităm dezastrul.

Deocamdată spaniolii (conducătorii lor) par a fi printre puținii europeni cărora neuronii încă le mai funcționează la un nivel acceptabil (opunându-se noii curse a înarmărilor și distrugerii deliberate a ce mai rămăsese din legile și dreptul internațional) - drept pentru care sunt beșteliți cu fiecare ocazie de Marele Portocaliu.

Dragi concetățeni și mai puțin dragi politicieni! Zeci de milioane de oameni mor încă de foame, anual, prin lume. Alte milioane din cauza războiului, din ce în ce mai multe milioane din cauza fenomenelor meteo extreme și poluării (aerului, apei, solului). Criza climatică tot trece de puncte de „no-return”, sistemele ecologice sunt deja în colaps și de ele depinde viața a miliarde de oameni în următorul secol. Nu doar societatea în anumite părți ale lumii, ci civilizația umană în general și copiii și nepoții noștri sunt în pericol.

În condițiile astea, chiar ne lăsăm prostiți să intrăm într-un nou război mondial care să aducă (mai rapid) moarte și ruină?!? Înțelegeți (și faceți ceva în privința faptului că) avem alte priorități decât imbecilii care conduc lumea și consideră războiul „ieșirea ușoară” pentru ei! Avem o luptă comună de dus, ca umanitate, pentru supraviețuire și viață decentă.

Nici Stolo, nici Bolo

Mă gândeam zilele astea de ce nu mi-a plăcut nici Stolojan, la vremea lui, și nici Bolojan, acum. Chiar dacă, recunosc, inițial m-au atras ideile lor, deoarece păreau oameni de acțiune, care voiau să schimbe într-adevăr ceva în funcționarea statului român (defectuoasă și atunci și acum).

Și răspunsul, la care vă invit să vă gândiți, este abordarea contabilicească „macro”, fără preocupări privind dreptatea socială a unor măsuri pe care le-au luat. Este adevărat că unele situații urgente cer măsuri urgente, prin definiție neputându-se evita impactul negativ asupra unor categorii sau întregii populații. Din punctul acesta de vedere, Stolojan are poate o scuză mai bună, pentru că situația în 1991-92 a fost cu adevărat dramatică. 

Când a venit actualul prim-ministru în funcție, a venit după o perioadă de dezmăț bugetar făcut de aceeași coaliție „contra naturii” dreapta+stânga care este și acum la conducere. A fost așadar rapid în a adopta măsuri care tăiau de la cine s-a dovedit, de-a lungul timpului, că nu protestează (sau nu pot protesta) - profesorii și pensionarii - dar s-a împotmolit la cei cu putere și conexiuni politice (pensiile speciale plus clientela „boșilor” locali). În tot procesul, a alimentat creșterea  „într-un an cât alții în 10” a partidelor extremiste, așa cum era de așteptat. Toate laudele politicienilor de după alegerile prezidențiale anulate, cum că „au înțeles”, s-au dovedit vorbe în vânt - ori sunt prești și nu au înțeles absolut nimic, ori au înțeles dar nu-i interesează, considerând că au „exit”-ul la îndemână prin bogăție (obținută cât mai rapid și prin orice compromisuri) și conexiuni inter-partinice.

Și ca rezultat, deficitul bugetar a scăzut foarte puțin în 2025 (de fapt, scăderea de aproximativ 1% din PIB poate fi pusă integral pe seama inflației, care a fost de aproape 10%!), finanțele statului sunt în continuare într-o situație execrabilă, dar, paradoxal, continuăm să avem „bonusuri de pensionare” de zeci de mii de euro la unii, pensii speciale absurde sau lucrări locale date firmelor „cu conexiuni” absolut inutile (de reasfaltări și schimbări de borduri de exemplu). Ce să înțeleagă cetățeanul din aceste mizerii foarte vizibile chiar și pentru cei mai simpli? Că sunt toți la fel cei din partidele aflate până acum la conducere și că trebuie să voteze extremiști cu următoarea ocazie. Acesta este marele pericol, amplificat acum și de sprijinul venit dispre SUA, cândva un model democratic. 

A mai trecut un an

Încheiem un an mirobolant, în care prin măsurile draconice implementate de Guvern s-a reușit o reducere dramatică, de aproape 1% a deficitului bugetar!!! LOL! Suntem încă la peste 8% deficit, iar multe din măsurile decise inițial s-au fâsâit rapid, singurii care au plătit până acum rămânând pensionarii (cei obișnuiți!), studenții și câteva categorii de bugetari. Pensiile speciale sunt tot acolo, intangibile, consiliile de administrație își fac de cap cu indemnizațiile, se refac în continuare trotuare a zecea oară în 10 ani, cu nenumărate rânduri de borduri, e business (&șpagă) as usual peste tot!

De la 1 ianuarie vor crește (mult și foarte mult) taxele locale, între ele și cele pentru autoturisme. După ani și ani de când ni se confesa ministrul mediului din guvernul Veoricăi despre faptul că „nu s-a găsit o formulă” pentru impozitarea justă a proprietarilor de autoturisme (în funcție de poluare, pentru a se renunța la taxele acelea stupide de primă înmatriculare), se pare că nici acum, când cică se diferențiază în sfârșit în funcție de poluare impozitele și avem președinte un matematician, nu le-a ieșit formula! 

Cum să fii atât de imbecil încât să pui aceeași sumă la impozit pentru normele Euro de la 0 la 3, când între acele standarde au fost cele mai mari diferențe în emisiile poluare?!? Cum să pui diferență de doar 20% între Euro 0 și Euro 6?!?! Cum să taxezi mai mult mașini noi hibride decât vechituri non-euro de 20 de ani?!? Se dovedește din nou că incredibilul e doar normal în România.

Hai să fim sănătoși (să nu încăpem pe mâna sistemului de sănătate și să ne putem plăti impozitele)!

La mulți ani!

Două știri minunate

Așa cum nimeni nu s-ar fi așteptat (!), Curtea Constituțională a decis azi că este neconstituțională reforma pensiilor, în forma propusă. Cică pe vicii de formă, nu de fond, rămâne de văzut. Uimitor, nu?! Judecătorii au decis că nu e bine să le fie micșorate pensiile și mărită vârsta de pensionare. Ar fi două lucruri de spus:

Primul, că prevederea actuală cu pensia 70% din salariul BRUT este o chestie incalificabilă, josnică, probabil rezultată atunci când s-au trecut taxele pe salariu de la angajator la angajat și când, din „iuțeală de mână și nebăgare de seamă”, salariul net s-a făcut brut în prevederile legale. Și cum pensia nu este grevată de atâtea taxe și impozite, s-a ajuns ca pensia să fie mai mare decât salariul net. Este absurd ca pensia să fie mai mare decât ultimul salariu net, nu? Ei bine, așa este acum, și cică e foarte constituțional și drept așa.

Al doilea, că onor - Curtea Constituțională nu ar trebui să aibă dreptul să se pronunțe într-o speță în care este în evident conflict de interese.

Asta ar fi prima știre... 

A doua, mai puțin importantă dar ilustrativă pentru ținuturile acestea și pupulația care le locuiește, este că a anunțat CFR SA că suspendă 37 de trenuri (din care 8 inter-regio) pentru că (,) CFR Călători are datorii (către CFR SA)! Asta după ce mai deunăzi se bătea ministrul cu cărămida-n piept că nu-i nici o problemă, nu se va întrerupe circulația trenurilor. De 35 de ani ne luptăm să distrugem Căile Ferate Române (inclusiv prin fărâmițarea în cât mai multe firme) - anacronic favorizând transportul auto în loc să dezvoltăm infrastructura feroviară, pentru profitul unor corupți mai mari și mai mici, de la cei din ministere și până la mici șefuți de gară... Poate reușim, până la urmă - oricum cu cât sunt mai puține trenuri datoriile vor crește și totul va deveni și mai ineficient. 

Jos labele de pe educație și cercetare!

În haosul așa-ziselor măsuri de reducere a deficitului bugetar, în goana după fracțiuni mici de procent când deficitul e de peste 9%, s-au aprobat în primul pachet doar cele care îi afectează pe cei care nu prea protestează - din diferite motive.

Modificările din domeniul educației sunt nu doar evident stupide, ci și imorale și absurde. Astfel, după ce ne-am plâns de decenii (pe drept cuvânt!) de numărul prea mare de elevi la clasă, la puțin timp după ce în sfârșit se micșoraseră prin lege limitele maxime (nici măcar nu ajunseseră să fie respectate peste tot), acum din nou ele cresc, sub măiastra îndrumare a șurubarilor de la Palatul Victoria! Se mărește norma didactică după ce avuseseră loc repartizările pentru noul an școlar și se comasează din nou școli, după ce se bătuse apa-n piuă cu descentralizarea ani de zile. 

Tot balamucul pentru vreo 0.1% PIB reducere de cheltuieli, în condițiile în care bugetul Ministerului Educației este sub jumătate din cel minim stabilit prin lege (6% din PIB). Bineînțeles, lătrătorii de serviciu au dat iar pe goarnă cretinitățile tip „profesorii lucrează 18 ore pe săptămână, nu 40 ca muncitorul”, ca să micșoreze șansele ca populația să se solidarizeze cu profesorii. Toată mișcarea va afecta calitatea și așa tot mai scăzută a învățământului românesc - ceea ce pe guvernanți nu-i interesează, cu cât oamenii rămân mai proști și mai needucați vor fi mai ușor de manipulat și de trimis carne de tun pe front.

Teoretic la cercetare nu s-a tăiat din buget - dar apelurile pentru proiecte anul ăsta nu s-au deschis încă și imediat începe luna august, deci calea pentru necheltuirea infimei alocări din PIB pentru cercetare este larg deschisă. Cercetarea este văzută de guvernanți ca o cheltuială, nu ca o investiție în viitor, statul român fiind pe care să distrugă și puținele centre de cercetare rămase în țară.

În loc ca mirobolantul guvern să înceapă prin a ne explica, printr-un tabel cu câteva linii, de unde naiba au crescut în 2024 cheltuielile bugetare cu 100-200 miliarde de lei, ei au prezentat deficitul ca pe o calamitate naturală, care a venit așa, din senin, peste noi și acum trebuie urgent luate măsuri! Iar măsurile sunt abureală, de fațadă, prin cele anunțate se economisește mărunțiș doar. Defectele sistemice (ca pensiile speciale) vor rămâne ca găuri negre tot mai mari în buget.

Adăugire ulterioară: 

Datele Eurostat pentru alocările bugetare pentru cercetare, per cetățean, ne arată în coada listei, cu o sumă cam la jumătate din cea alocată de Bulgaria (unde veniturile medii sunt mai mici decât în România), ceea ce demonstrează, încă o dată, lipsa de viziune a guvernanților (mulți dintre ei profesori, cu doctorate luate nu se știe cum!) care s-au perindat la conducerea țării în ultimele decenii (sursa imaginii aici). Frumos, nu? Ar trebui să se mai taie ceva din fondurile astea, că prea cheltuim mult cu cercetarea! Nu mai are loc în grafic bara din dreptul României...

Gaze, arme și multă prostie

Două știri mi-au atras zilele astea atenția și m-au revoltat. Dar se pare că nu pe mulți i-au revoltat, oamenii stau ca struțul, cu capetele în nisip „și-și văd de treaba lor”. 

Deși este clar (și cred că majoritatea psihologilor susțin asta) că un bully trebuie să întâlnească opoziție hotărâtă pentru a nu-și intensifica atacurile, Europa s-a ploconit umil președintelui SUA în recenta întâlnire din Scoția, angajându-se la plata unei substanțiale taxe de protecție (de vreo 1.5-2 trilioane de dolari!) în schimbul unui acord comercial care prevede „doar” 15% taxe vamale pentru produsele europene (nu am auzit nimic despre faptul că ar fi reciprocă această taxă, măcar!!!). Taxa este semnificativ mai mare decât taxa medie din prezent. Vom cumpăra butelii (gaz lichefiat de 750 mld USD în următorii 3 ani) și armament (nu s-a zis de cât) din SUA și, în plus, UE va investi suplimentar minimum 600 mld în SUA! A fost o caricatură de întâlnire „la nivel înalt”, cu niște caricaturi de „lideri” europeni și bully-ul șef lăsat să-și debiteze nestingherit tâmpeniile - deprimantă panoramă. Despre gaz, cred că am mai scris aici ce dezastruos este, din punct de vedere ecologic, acest transport în butelii, cu vaporul, peste Atlantic. Asta așa, ca bomboană pe coliva mediului agresat tot mai mult de războaie și producție de armament. 

O altă știre ne alarmează asupra descoperirii UE că, în caz de atac la Rusiei, Uniunea nu dispune de proceduri, drumuri și căi ferate adecvate transportului rapid al tancurilor între state. Tragic, nu?! După știrile alarmiste că Rusia va fi gata să atace țări NATO în 2-5 ani (poate punem și de vreun atac preemptiv, de ce nu?!?!), eludând complet logica (ce interes ar avea Rusia să pornescă un război mondial?), se pun paie pe focul unui viitor război în Europa. Poate de-aia vedem și noi în România că, după (zeci de) ani de tărăgănare, par a se mișca mai cu talent construcțiile de autostrăzi...

Poate facem o legătură între cele două știri (și multe altele din ultimele luni) și înțelegem odată că taxa de protecție plătită acum SUA nu face decât să mai amâne un pic ceea ce continuă să se pregătească - un război major desfășurat pe teritoriul european. Odată ce înțelege asta, orice om cu un minim de neuroni funcționali ar trebui să încerce să facă ceva pentru a opri politicienii din acest marș către moartea a sute de milioane dintre noi.

Scutul de Aur

În seria măsurilor tâmp-hoțești luate peste Atlantic de noua administrație, a mai apărut una, ieri sau alaltăieri, cu numele manelistic de „Scutul de Aur”! Faptul că mai mulți oameni de știință au susținut, anterior, că ambițiile de a replica la scara SUA sistemul Iron Dome israelian sunt absurde, o aberație tehnic imposibilă și care doar va îngropa multe sute de miliarde, nu mă așteptam să aibă prea mult efect asupra administrației actuale. 

Există însă un argument mult mai simplu și care ar fi trebuit să fie înțeles bine de puterea din SUA (și părea a fi fost înțeles până acum, indiferent de partid!): politica de descurajare nucleară, care asigură echilibrul între marile puteri nucleare, se bazează pe absența unui astfel de sistem, chiar dacă el ar fi tehnic posibil! 

Argumentul tehnic: SUA, Rusia și China au fiecare sute sau mii de rachete intercontinentale cu încărcătură nucleară. Este suficient ca doar 5-10% să-și atingă țintele ca să fie Armageddon. Nici un sistem nu poate fi perfect, mai ales când e „de unică folosință” prin definiție! 

Argumentul strategic: Decizia și începutul construcției unui astfel de sistem de către SUA va duce la o nouă cursă a înarmării, cu rachete mai performante și scuturi și în celelalte mari puteri. Riscul escaladării va crește, odată cu tentația „primei lovituri” și instabilității politice. 

Acum, SUA anunță că sistemul va costa 175 miliarde dolari și va fi construit în 3 ani. Probabil va dura 10 ani, va costa 500 de miliarde și va avea o eficiență nesatisfăcătoare. Problema e că se vor face cheltuieli mari și în Europa, Rusia, China pentru aceleași scopuri, iar acești bani vor fi luați de la alte cheltuieli cu adevărat utile societății și oamenilor. Consecința: și mai mare recrudenscență a extremismului în toată lumea, închizându-se cercul cu instabilitate și risc crescut de război mondial (nuclear sau nu).

Păi și de ce atunci acceptă americanii să le mai fie furate niște sute de miliarde (prin transfer la contractorii militari „abonați” la contracte cu statul și miliardarii care dețin aceste firme) doar ca să fie și mai mare riscul de război nuclear final?!?

Un articol interesant pe această temă este aici (și mai sunt și altele mai vechi).

Alegeri

Au mai trecut niște alegeri, cu ceva emoții, avem un nou președinte. Am auzit pe mulți zicând că, la fel de alte prea multe ori, am avut de ales „răul mai mic”. Ceea ce nu mi se pare chiar corect - n-am avut niciodată candidați mai diferiți decât aceștia doi, nu doar cu opinii diametral opuse în multe privințe, dar total diferiți ca oameni, convingeri; de data asta, chiar am avut între ce alege.

Eu eram oarecum liniștit că „rațiunea va învinge”, că numărul de voturi pentru candidatul extremist nu mai are cum să crească mult în turul II, toți cei care nu l-au votat în turul I neputând să-l voteze în turul II. Totuși, diferența dintre ei n-a fost atât de mare, iar în afara țării s-a votat încă majoritar pentru Simion.

Să vedem ce va fi. Deocamdată pare să fie aglomerație pe sensul către opoziție - normal, având în vedere că dezastrul bugetar moșit de monstruoasa alianță PSD-PNL trebuie oprit și vor fi măsuri dure (și nepopulare) de luat. Partea bună e că nu vor fi doar extremiștii în opoziție, ca să crească și mai mult până la alegerile următoare.