Ordonanța

Am urmărit evoluția evenimentelor care s-au precipitat în ultimele zile și chiar m-am implicat, am fost la manifestații și am făcut muncă de cercetare: m-am uitat la mai multe televiziuni, am citit și ascultat puncte de vedere din ambele părți, am căutat actele legislative (doar de pe site-uri oficiale) și am verificat afirmații pe care le-am auzit declamate în gura mare.

În același timp, m-a întristat patima, înverșunarea pe care mulți (poate și eu) o pun în discuțiile în contradictoriu pe temele „de actualitate” la acest început de an. Mă uimește și mă întristează și mai mult înverșunarea unor oameni pe care îi apreciez de a se agăța de niște argumente absolut și evident false.

Am auzit susținută cu înverșunare convingerea („am văzut eu, am citit, m-am informat”) că în Codul penal (legea 286/2009, cu modificările și completările ulterioare) era specificat la articolul privind abuzul în serviciu (art. 297) că acesta era considerat faptă penală doar în cazul în care cuantumul prejudiciului depășea 2 milioane lei (!). M-am contrazis un pic cu persoana, dar nu părea dispusă să regândească acea convingere așa că am renunțat. Ca să fiu sigur 100% am mai căutat o dată în lege și într-adevăr, nu e nici urmă de vreo limită privind prejudiciul! Singura mențiune a sumei de 2 milioane lei este la art.183 care definește termenul „consecințe deosebit de grave”, termen care însă nu apare deloc în textul art. 297:

În motivarea Ordonanței de urgență nr 13/2017 privind modificarea Codului penal se citează art. 115, alineatul 4) din Constituția României, care zice așa:
ARTICOLUL 115
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

În schimb onorabilii trec lejer peste alineatul 1) al aceluiași articol, care zice:
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Acum, nu există nici o îndoială în privința faptului că legea 286/2009 este lege organică! În schimb, motivația urgenței acestui act normativ emis noaptea târziu scârțâie rău de tot (de fapt, nu prea e!):

Da, au mai fost date ordonanțe de urgență forțate în istoria recentă a României. Dar nu înseamnă că dacă o ilegalitate n-a fost încă pedepsită e liber la a face altele în continuare!

Altă tâmpenie pe care am auzit-o este faptul că se umplu închisorile și că de ce să fie așa pedepse mari la prejudicii mici! (Aici fac o paranteză: închisorile nu sunt, în medie, suprapopulate! Printr-o redistribuire a „locatarilor” ar fi pe la 100% sistemul. Condițiile sunt mizere, dar asta e altă poveste care nu ține de număr)
Nu am în principiu nimic împotrivă ca în loc de 1-2 ani de închisoare, pe lângă recuperarea prejudiciului să fie doar o amendă (dar penală!) și interzicerea ocupării unor funcții publice. În noua formulare însă articolul respectiv este ciuntit în mod evident și esențial:
- Dispare interdicția ocupării unor funcții publice;
- Scad de peste 2 ori pedepsele cu închisoarea și apare posibilitatea amenzii;
- Apare un nou alineat care zice că dispozițiile nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

După ce m-am informat îmi permit să fiu de una din părți. Cine-mi spune că dispariția interdicției ocupării unor funcții publice e pentru depopularea închisorilor e într-o mare eroare (sau dezinformare, vorba tovarășului cu ordonanța)! Și scuzați, dar adăugarea ultimului alineat se potrivește de minune unora care adoptă în miez de noapte o ordonanță pe care conform Constituției nu aveau dreptul s-o emită!

E adevărat că acțiunea aceasta se înscrie oarecum în trendul ascendent al sfidărilor pe care câștigătorii ultimelor alegeri le-au tot adus în puținul timp de când au venit la putere, deci din acest punct de vedere n-ar fi uimitoare. Totuși, cred că s-a depășit orice limită care poate fi acceptată de un popor care nu doarme somnul cel de moarte, cum spune imnul... Cu o singură ordonanță de urgență dată pe furiș se scapă pe ei și pe-ai lor de multe dosare penale și în același timp se scapă chiar de judecata acestui act ilegal de aprobare, introducând excepția cu actele normative în text!

Mai este problema cu ultimul articol al ordonanței:

Nu am o explicație plauzibilă pentru acest alineat. Poate fi intervenția nebăgată de seamă a cuiva care a profitat de ora târzie și beția puterii în care se scăldau guvernanții, dar parcă nu e mulțumitoare totuși explicația. Mai e ceva aici.

Azi a ieșit la lumină și „autorul moral” al acestei ordonanțe - strigând în gura mare „hoții!”. Că e dezinformare (da, este, mai ales de la el și-al lui guvern), a dat-o iar cu plata manifestanților (e adevărat că poate au primit ceva huliganii de ieri din Piața Victoriei, ca să spargă mitingul pașnic!), totul asezonat cu niște greșeli de limba română tipice unui mare om și patriot cum este personajul respectiv.

Ca să fiu obiectiv, se aruncă din ambele părți cu exagerări și minciuni. Sunt televiziuni, radiouri și ziare înregimentate în ambele tabere. Dar a cataloga imediat tot ce nu e fix cum zice postul X care ți-e drag ca „minciună și dezinformare”, fără a face niște cercetări, cum fac mulți compatrioți, este o atitudine extrem de periculoasă pentru democrație (care devine o idiocrație a îndobitociților de TV) și în consecință și pentru oameni. Iar de partea guvernanților se inundă poporul prin mijloacele media aservite cu mai multe minciuni și mizerii decât din partea cealaltă. Cine are ochi de văzut, să vadă.

Până la urmă, faptele sunt clare ca lumina lunii în bezna nopții: ordonanța nr 13/2017 putea fi cel mai mirobolant act legislativ produs vreodată pe tărâmuri mioritice - discutarea și aprobarea în mare grabă în toiul nopții, publicarea imediată în Monitorul Oficial în aceeași noapte, și după ce s-a cerut aviz de la CSM pentru a doua zi, toate astea sunt sfidări fățișe la ordinea firească a lucrurilor și la cel mai elementar bun simț și justifică revolta publică.

Justiție

Dacă vă gândeați în vreo privință să vă căutați dreptatea în justiție, în România... Mai bine răzgândiți-vă, jucați la loto!

Încă e frig afară?

Am tot amânat să scriu după alegerile din decembrie, deși au fost mai multe momente în care am fost uimit de cele ce se întâmplau, care uneori depășeau așteptările oricum pesimiste... Poate și din dorința de a nu folosi cuvinte prea grele.

Deși mă așteptam oarecum să apară din nou motivul „vechii moșteniri” care îi împiedică pe vașnicii și oneștii guvernanți să pună în aplicare anumite promisiuni electorale și evident nesustenabile de către buget, sau să vină un nou val de schimbări și numiri prin ministere, instituții și întreprinderi de stat, nu mă așteptam la graba cu care s-au apucat să-și rezolve problemele personale utilizând instituțiile statului.

Este uimitor cât de grăbit a fost avocatul poporului să vină în ajutorul bieților cetățeni oropsiți care din cauza unor fleacuri de condamnări penale nu mai au dreptul de-a fi miniștri sau prim-miniștri ci doar parlamentari sau președinți. Și cât de urgentă a devenit problema penitenciarelor supra-aglomerate, atât de urgentă încât trebuie o ordonanță de urgență pentru a le mai elibera un pic. Și cum un necaz nu vine niciodată singur, această ordonanță se vrea asortată cu una pentru redefinirea unor infracțiuni și pedepse, așa din partea casei. În plus au mai fost câteva ocazii în care nu am putut să nu remarc că singura posibilă explicație pentru acțiunile „aleșilor” este aceea de a arăta că ei sunt șefi absoluți și fac orice vor, când vor.

Și apropos de asta, am dat despre un articol care mi-a amintit despre o persoană pe care am fost prea mic și prost ca s-o apreciez în anii '90, ani care au pecetluit cumva soarta „democratică” a acestei țări - domnul Ion Rațiu.

De iarnă...

Vă doresc vacanță plăcută, sărbători fericite și multă sănătate și gânduri bune în noul an.

La mulți ani!

Bine că-i consens!

Culorile politice 2016 - Preluare de pe Digi24.ro

Se vede treaba că au mers la vot tot cam cei care merg de obicei, ceilalți un pic și mai puțini decât la alegerile anterioare, așa că pe 11 decembrie anul de grație 2016 s-a pus de-un consens național demn de-o cauză [mai] bună...

Unii erau entuziasmați pentru scorul USR și pentru faptul c-a intrat în parlament. Mie mi-e teamă însă că acest nou partid (iar aici cuvântul „nou” cred că este chiar pe bune) va rămâne cam cum e UDMR-ul, la un etern sub-10% dacă nu va reuși să spargă bariera care îl desparte acum de „marele public”, dacă va fi în continuare privit ca un partid elitist care „ține cu” elitele. Asta este România (sau Românica), noi trebuie să ținem cu cineva tot timpul și să concurăm păgubos cu cei cu care ar trebui să ne asociem...

Păcat că a mai trecut o ocazie, poate la următoarea vom reuși să ne mobilizăm și noi ăștia „under 40” și să ne mișcăm până la secția de votare în ziua cu pricina și poate vom avea cu cine vota. Poate vor mai apărea și alte noi partide, și poate până atunci societatea românească va evolua un pic... Poate.

E frumos afară

Dacă tot am avut noroc de-o așa vreme frumoasă, nu uitați ca în plimbarea de duminică să treceți și pe la secția de vot! Eventual cu o documentare de 10-20 minute înainte de-a pleca de-acasă (sau de pe telefon)...

E țara în care...

E țara în care iarna vine întotdeauna inopinat, în mod ciudat ninge în noiembrie-decembrie și îi ia pe nepregătite pe primari și directori de companii care nu reușesc să organizeze deszăpezirea, punând astfel în pericol viața a sute de mii de oameni care circulă pe drumurile patriei.
E țara în care scapi din spital fără vreo infecție potențial mai gravă decât afecțiunea cu care ai fost spitalizat doar dacă ai noroc, sistemul de sănătate fiind atât de căpușat de șpăgi și șpăgari încât puține lucruri care țin de infrastructură și consumabile mai funcționează corespunzător.
E țara în care se scuipă pe jos. Mult.
E țara în care când stai într-o coloană de kilometri pe unul din drumurile cu o singură bandă pe sens veșnic necorespunzătoare (în lipsa autostrăzilor neconstruite în ultimul sfert de veac), gherțoi jegoși și nesimțiți, echipați în general cu mașini scumpe de minim 2 tone dar nu numai, depășesc coloana și pe lângă drum pe dreapta și pe contrasens, simțindu-se „jmecheri” că i-au fraierit pe fraierii din coloană și-au ajuns la destinație cu câteva minute mai devreme. Și-și mai și pun stegulețe tricolore, porcii.
E țara în care un sfert din mașini n-au farurile reglate, orbindu-i pe ceilalți - deși nu e greu să-ți dai seama de asta, ajunge să te uiți până unde bate lumina pe mașina din față, pe mulți nu-i interesează...
E țara nepăsării față de omul de lângă noi - față de vecin, față de șoferul de pe contrasens, față de pietonul de pe trecere, față de ăia de la coadă, față de cetățenii care te-au votat, față de mulținea de coate-goale care trudește pentru ca tu să ai SUV și vile la munte și la mare...
E țara în care și cei care formează majoritatea, îndobitociți de televizor și emisiunile cretine cu „vedete”, îi iau ca model de succes pe toți gherțoii parveniți și încearcă să-i imite la scară mică, fraierind și ei pe cine pot și „ciugulind” de ici-colo. De ce ne-am mai mira atunci că la alegeri iese cine iese?...
E trist, e foarte trist...

98

La multi ani, frați români!

Se împlinesc azi 98 de ani de la Marea Unire, găsindu-ne din păcate mai dezbinați decât oricând. Sunt și aproape 27 de ani de la Revoluția din 1989, ani care au trecut îmbogățindu-i pe puțini și sărăcindu-i pe cei mai mulți...

Haideți să fim uniți, să ne gândim la cum vom vota peste câteva zile pentru a vota în cunoștință de cauză, să încercăm să schimbăm ceva în bine, fiecare acolo unde este, și poate peste un an - doi vom începe să vedem niște rezultate.

America lu' Donald

Azi-dimineață am auzit, la radio în mașină, primele știri despre rezultatele alegerilor din SUA - contrar așteptărilor, devenea tot mai clar că Donald Trump va fi noul președinte... 

Acum am văzut și discursul lui victorios - patetic și repetitiv, așa cum era de așteptat, citit integral de pe prompter (cu excepția unor „oh, boy” și „fantastic”, dacă nu cumva și alea or fi fost scrise), care mi-a întărit părerea despre acest personaj colorat...

Păcat, America, așa cum scriau unii pe net ai dat un test pe care l-ai picat cu brio! Și istoria se va repeta și în alte țări mari, pentru că îndobitocirea populației care are loc peste tot în lume duce la alegerea unor astfel de exponenți de seamă.

Pe de altă parte, cercurile puterii au probabil interese asemănătoare în ambele tabere, așa că s-ar putea ca această formă să fie la fel de bună, sau proastă, ca oricare alta. Atâta vreme cât jocurile se fac în jurul proporției de 50%-50%, înseamnă că nici unul n-a convins și că de fapt alegerile sunt o loterie, iar marele capital cu siguranță nu-și poate permite să mizeze doar pe unul dintre candidați.

Rămâne de văzut cum va fi, să sperăm că nu vor fi consecințe prea urâte prin partea asta de lume...

Iar pomeni

S-a dat liber la pomenile electorale!

De ceva vreme suntem bombardați cu știri despre eliminări de taxe, indemnizații, creșteri de salarii... Totul fără vreun calcul de sustenabilitate, fără vreo motivație specială, alta decât prostirea câte unei categorii de cetățeni pentru a da din nou votul lor unor gangsteri care ocupă parlamentul României deja de aproape 3 decenii!

Ultima „știre” este creșterea cu 15% a salariilor bugetarilor. Departe de mine gândul că profesorii sau medicii ar avea salarii prea mari - ele mai au încă un drum lung și până la un nivel decent - dar nimeni nu poate să fie atât de cretin încât să-și închipuie că astfel de măriri „din pix” care au impact de miliarde în bugetul României ar putea fi făcute! Iar dacă într-adevăr se fac, vor duce la inflație și la anularea valorii în plus pentru cei care primesc aceste măriri, iar inflația îi va afecta pe toți cetățenii țării, de la salariați la pensionari și copii. Doar nu vă închipuiți că „aleșii” vor fura mai puțin ca să rămână niște fonduri în plus pentru aceste măriri! Ar trebui întâi ei obligați să nu mai fure și apoi să vedem în ce domenii alocăm banii respectivi...

Culmea nesimțirii este că nu le pasă că există și o lege care se referă exact la aceste pomeni electorale, interzicând măririle de salarii în jumătatea de an dinaintea alegerilor. Acum este o luptă acerbă pentru a prinde mai puținele locuri din parlament din următoarea legislatură, pentru a-și continua nestingheriți „învârtelile”...

Luni parlamentul votează ultima lege, a măririi cu 15%. De ce nu ieșim, măcar 100 de mii de oameni din acest București cu 2.5 milioane de locuitori, în jurul Palatului Parlamentului ca să le dăm de înțeles că nu suntem cu toții o gigantică turmă de imbecili? Că poate n-ar trebui să-și mai dorească să ocupe acele fotolii unde au prins rădăcini?...