Foarte puţini români şi-au mai amintit anul acesta (în timp util!) de Unirea de la 24 ianuarie 1859 şi de Cuza-Vodă! Dar nu a milioanelor de români, care par a se detaşa din ce în ce mai mult de trecutul, prezentul şi viitorul acestei ţări este nesimţirea, ci, culmea, a celor care şi-au amintit (în timp util, pentru ei!) de această zi: Preşedintele şi Primul-Ministru, care aveau nevoie de încă un motiv de gâlceavă şi de o nouă campanie deşănţată şi murdară pentru clicile lor (doar suntem într-un an electoral!) aflate în „război” de trei ani încoace!
Prin urmare, ce prilej mai bun putea fi găsit pentru ca cei doi sa se invite unul pe altul la înţelegere, toleranţă, la a lua exemplu de dăruire pentru patrie şi popor, de unire în interesul naţional, de la înaintaşii care au înfăptuit Unirea! Asta da nesimţire!
Numai că românii s-au obişnuit deja cu nesimţirea aleşilor lor, au avut parte de purtări chiar mai interesante: fostul „Cuza” al românilor din perioada (1996-2000), fiind huiduit la sărbătorirea altei Uniri, cea de la 1 decembrie 1918 şi neavând curajul de a recunoaşte acest lucru, a aruncat asupra românilor vina de a fi huiduit Ziua Naţională a României!
Ceea ce mă miră însă cel mai mult, nu este nesimţirea aleşilor, ei sunt escroci şi treaba escrocului e să păcălească pe alţii! Mă miră faptul că, la câteva mii de escroci se găsesc, de atâţia ani, atâtea milioane de fraieri! Chiar este naţia asta o naţie de fraieri? Nu-mi vine a crede! Şi totuşi ...?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu