luni, 4 februarie 2008

„Jur să spun Adevărul şi numai Adevărul!” (?!)

A demisionat Ministrul Justiţiei! Nici o problemă: nu este primul şi nu va fi nici ultimul care face acest gest şi pentru care se găseşte imediat o altă funcţie, de obicei mai importantă decât cea dinainte!

Problema este alta: trebuie „găsit” un alt Ministru al Justiţiei. Şi s-a găsit! Cine? „Cea mai capabilă şi potrivită” persoană pentru această funcţie, după opiniile unora, opinii de a căror corectitudine mă cam îndoiesc, având în vedere (cel puţin) două „întâmplări” a căror protagonistă a fost această doamnă şi care au fost prezentate de televiziunile noastre întregii ţări (şi nu numai!).

Prima „întâmplare”: doamna respectivă a fost filmată cu o cameră ascunsă, în timp ce vota pentru altcineva, la o şedinţă a Parlamentului; i s-a luat apoi un interviu, cuprinzând două întrebări şi răspunsurile la acestea. La întrebarea: „Aţi votat vreodată şi pentru altcineva?”, răspunsul, clar, sigur, fără măcar vreo clipire din ochi sau vreo jenă care să afecteze culoarea fardurilor de pe obrajii stimatei doamne, a fost: „Niciodată!”. La următoarea întrebare: „Dar aţi face vreodată acest lucru?”, răspunsul a fost la fel de limpede şi concis exprimat: „Niciodată n-aş face aşa-ceva!”.

A doua „întâmplare”: experienţa primei „întâmplări” a făcut-o pe doamna să nu mai rişte o altă filmare dar, pentru că „etica” îi dicta să-şi „ajute” colegii, a găsit o altă soluţie, „ajutorul indirect”: şi-a trimis în Parlament o nepoată, să voteze; ghinion: a fost filmată şi nepoata! Care, nu ştiu dacă avea dreptul să participe la şedinţă, pentru că nu ştiu dacă şedinţa era publică sau nu, dar sigur nu avea dreptul să voteze, nefiind membră a Parlamentului!

Iată cine va conduce Ministerul Justiţiei, iată cine va fi şefa celor ce pun Biblia în mâinile martorilor la procese şi îi cheamă să repete: „Jur să spun Adevărul şi numai Adevărul!”!

Şi, pentru că veni vorba: ce valoare poate avea acest jurământ pentru un ateu? Chiar aşa: Doamna „Viitor Ministru” o fi credincioasă?

Se pare că nici nu contează prea mult, totuşi! Nu degeaba se spune că „până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii”, căci doamna a făcut o greşeală capitală: după ce a fost nominalizată de către Primul-Ministru pentru funcţia de Ministru al Justiţiei, a uitat că are nevoie de aprobarea Preşedintelui pentru a accede la această înaltă funcţie! Fiind întrebată, într-un interviu la radio, dacă nu consideră un handicap întâmplările prezentate mai sus, n-a găsit un alt răspuns decât: „Preşedintele a intrat în campania electorală cu handicapul unui dosar penal şi tot a fost ales!”. Aşa că de vreo lună încoace, Preşedintele îi tot găseşte „bube-n cap” şi retrimite propunerea Primului-Ministru, cerându-i să nominalizeze pe altcineva pentru această funcţie, Primul-Ministru nu renunţă la propunerea iniţială şi iată sămânţa unui nou scandal, a unui nou „meci” între cei doi; meci care se va încheia nedecis pentru ei, ca toate cele de până acum, dar cu pierderi mari pentru milioanele de români sătui de circul ce pare a nu se mai termina, dar total neputincioşi: doar sunt aleşii lor, nu?

Niciun comentariu: