Teledon

Am fost întotdeauna pentru ajutorarea celor care au nevoie, este ceva firesc, normal, cerut de cele mai elementare legi morale şi sociale. Dar „show”-ul care se face pe la televiziuni cu Teledonul mi se pare de cel mai ţipător prost-gust.

De data asta a fost unul cu ocazia inundaţiilor (care au devenit o obişnuinţă de câţiva ani încoace). Vin acolo politicieni care s-au îmbogăţit pe căi dubioase, care n-au dat şi nu s-au preocupat de aplicarea unor legi pentru a evita stricăciunile datorate umflării râurilor, prezentatorii emisiunii se străduiesc să facă un fel de şantaj emoţional pentru a stoarce şi câţiva lei de la nişte pensionari şi nevoiaşi... Iar unii politicieni folosesc ocazia pentru a se lăuda cu cât au contribuit ei din „puţinul” lor...

Televiziunea câştigă audienţă, şi câştigă într-o singură zi din publicitate mult mai mult decât se adună de la un astfel de Teledon. De ce nu dă direct şi discret banii câştigaţi pe o zi de publicitate şi gata? Fără tot tam-tam-ul deşănţat? Oamenii pot oricum pune bani pentru ajutorarea celor nevoiaşi în diverse conturi sau la diverse asociaţii, pot trimite obiecte şi alimente de primă necestate... Fără teledonuri stupide.

A.B.Civic

Scriau acum ceva vreme cei de la Academia Caţavencu de un „îndreptar” care ar trebui întocmit pentru politicienii noştri, care sa cuprindă „învăţături” elementare de comportament civilizat... Într-adevăr, acesta le-ar fi deosebit de util „aleşilor” (dacă ar avea măcar mintea să-l urmeze). Dar un îndreptar civic ar trebui făcut pentru mult mai mulţi dintre concetăţenii noştri.

Bucureştiul este un oraş murdar. De fapt, Bucureştiul este deja identificat cu mizeria, şi asta în mare parte datorită nepăsării locuitorilor. Ca el, zeci de alte oraşe din România, la fel câmpurile din jurul oraşelor. Se pare chiar că mizeria ajunge şi pe la marginea satelor, începă să contamineze şi aşezările mici.

Mai ţineţi minte conteinerele speciale pentru metal, sticlă şi hârtie din epoca de aur? Prin Bucureşti începuseră să fie folosite, dar au dispărut odată cu regimul, ca şi când ar fi fost încă una din invenţiile diabolice ceauşiste. Venind acum din Italia, îmi pare pur şi simplu rău să arunc toate deşeurile refolosibile la acel unic coş, ştiind că vor sfârşi la Glina, de unde fumul şi mirosul gunoaielor arse ajung înapoi deasupra oraşului.

Ne scufundăm în gunoaie, şi se pare că nimănui nu-i pasă. Asta e o problemă care ţine de noi toţi, nu trebuie iniţiative guvernamentale ca să nu aruncăm la întâmplare ţigările, hârtiile şi alte mizerii pe drum, nici ca patronul de bar să nu arunce lângă şosea sacul cu gunoi ca să nu plătească taxa la salubritate...

Oamenii nu mai comunică între ei, relaţiile sociale s-au deteriorat continuu şi aceasta e cauza nepăsării faţă de societate şi problemele ei. Încă ceva: soluţia NU E în vest! Acolo sunt aceleaşi probleme, apărute deja mai demult!

Se face ceva în privinţa încălzirii globale în vest? NU! Ori această problemă este una mare, socială şi morală în primul rând. Economică este numai pentru cei care nu au chef să se preocupe de viitorul copiilor lor.

Români! Nu aruncaţi hârtii pe jos! Cereţi pe plan local facilităţi pentru diferenţierea şi refolosirea deşeurilor!

Nu puneţi la întâmplare ştampila o dată la 4-5 ani! Vorbiţi cu vecinii, cu oamenii din autobuz! Comunicarea şi solidaritatea sunt forţa voastră!