Cercetarea

 Cercetarea românească este Cenuşăreasa modernă a societăţii noastre... După ce a dus-o prost în timpul Epocii de Aur, când cercetarea se limita la a imita produse străine iar cercetătorii erau puşi la munci patriotice şi necalificate, a intrat în colaps după Revoluţie din cauza nealocării de resurse de la buget şi a pierdut mare parte din angajaţi, care fie s-au reprofilat fie au plecat să-şi facă meseria în străinătate. Acest fapt este catastrofal pentru viitorul României, care fără cercetare nu va avea un loc în economia mondială. Nici industria nici agricultura nu sunt viitorul acestei ţări, ci serviciile de înalt nivel.

În ultimii câţiva ani, pe fondul creşterii economice şi, mai ales, al constrângerilor din partea Uniunii Europene, au fost alocate mai multe fonduri pentru cercetare. Puţinii cercetători rămaşi în ţară au putut să achiziţioneze în sfârşit ceva echipamente noi şi să lucreze în condiţii şi pe salarii decente. S-au întors chiar şi din străinătate câţiva, atraşi de posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în ţara de origine...

Acum, guvernul „Boc taie tot” dă cu bâta-n baltă şi taie fondurile de la cercetare. Atât de drastic, încât unele instituţii unice în ţară, cum ar fi Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele ajung să primească doar o treime din fondurile de anul trecut. Este o crimă, având în vedere că acest institut este unul strategic, este legat prin contracte de colaborare internaţională iar reducerea fondurilor înseamnă concedierea majorităţii angajaţilor. Să mai spunem şi că reducerea în acest caz este de 50 de milioane RON, în timp ce bugetul pentru personalul direct subordonat Ministerului Educaţiei (NU profesorii şi angajaţii şcolilor) creşte anul acesta cu aproximativ 1 miliard RON, dublându-se... Guvernanţii noştri, cu prostia lor unanim recunoscută şi deja proverbială, nu văd în cercetare o investiţie (se laudă că se vor face investiţii de 10 miliarde euro în 2009), ci doar o cheltuială căreia ei nu-i văd sensul.

Bătaia de joc este pe faţă şi ar fi păcat să ne resemnăm în această situaţie. „Ordinele de sus” nu sunt imuabile, ele sunt date de nişte oameni incompetenţi şi înfricoşaţi de faptul că în curând nu vor mai avea ce fura... Să-i dăm afară în şuturi din fotoliile lor calde!