joi, 14 august 2008

Între ciocan şi nicovală

Nu sunt un susţinător al NATO, prin urmare nu consider că ar fi fost în vreun fel utilă aderarea Georgiei la alianţă şi cred că ruşii sunt îndreptăţiţi să se simtă ameninţaţi de extinderea ei până la graniţele lor. Din cum văd evoluând situaţia, tind să pierd speranţa unei lumi pacifice în viitorul previzibil. Marile puteri continuă să se lupte pentru resursele de hidrocarburi, pentru zonele de influenţă, pentru dominaţia mondială.

Încercările SUA cu scutul antirachetă nu sunt în scopuri defensive, se vrea acest scut ca pavăză din spatele căreia se poate face orice fără teama de ripostă. Ruşii şi arabii au dreptate când văd ca ofensivă această iniţiativă.

În afară de Rusia şi SUA, se ridică statul chinez. Până acum, acesta a părut pe plan extern mult mai pacifist şi „cu capul pe umeri” decât Rusia şi SUA, care au făcut nenumărate excese de autoritate şi utilizare nejustificată (şi în afara legilor internaţionale) a forţei. Dar nu se ştie la ce derapaje poate duce bogăţia care se acumulează în vistieria Chinei, depinde de ce fel de lideri o să se nimerească să aibă...

În afara marilor puteri, sunt alte câteva state care sunt (par a fi) luate în seamă, doar pentru că sunt puteri nucleare sau au mult petrol. Interesele comerciale şi strategice primează oricum peste tot restul, SUA colaborează îndeaproape cu conducerile absolutiste din Orientul Mijlociu pentru care drepturile omului sunt mai de neînţeles decât pentru mult-blamata Chină.

... Şi mai sunt state tip Georgia, România, Bulgaria, care speră că odată cu intrarea în UE şi mai ales în NATO sunt protejate, sunt în siguranţă în faţa pericolului rusesc. Greşit! În caz de conflict, aceste state vor fi folosite ca teatre de război şi vor avea prin urmare cel mai mult de suferit, indiferent de partea cui ar fi. Acum, e adevărat că şi neutralitatea e greu de crezut că le-ar fi respectată, pentru că n-au atuurile Elveţiei...

Statele mici sunt în continuare între ciocan şi nicovală, din toate punctele de vedere (economic, militar, politic etc). În secolul XXI, omenirea nu a ajuns încă la o dezvoltare a conştiinţelor care să permită respectul şi tratamentul egal pentru fiecare fiinţă umană, indiferent de locul unde s-a născut.

Niciun comentariu: